12. Acordul privind Agricultura

Programul de reforma adoptat prin Acordul privind Agricultura, negociat in cadrul Rundei Uruguay, incearca sa impuna disciplina GATT in comertul cu produse agricole, un sector in care regulile sale nu au fost intotdeauna aplicate pe deplin de catre toate tarile membre.
Acordul privind Agricultura stabileste un program pentru reforma graduala a comertului in sectorul agricol. Programul are ca scop „stabilirea unui sistem comercial agricol corect si echitabil, orientat spre piata”, solicitind tarilor sa adopte noi reguli in acest domeniu.
Acordul permite statelor sa sprijine economia rurala, dar de preferinta -; prin politici care cauzeaza mai putine distorsiuni comertului.
Acordul privind Agricultura interzice subventionarea exportului produselor agricole, cu exceptia cazurilor cind aceste subventii sunt specificate in lista angajamentelor Membrului. In acest caz, Acordul cere de la Membrii OMC sa reduca atit suma mijloacelor banesti alocate pentru subventionarea exportului, cit si volumul de exporturi care este subventionat. Este recunoscut ca mai multe tari se bazeaza pe folosirea subventiilor pentru a desface surplusul de produse pe pietele internationale. Acordul obliga aceste tari sa reduca folosirea lor.
Una din caracteristicile Acordului privind Agricultura este „clauza pasnica”. Prin aceasta clauza se protejeaza anumite categorii de politici de sprijin intern si de subventii la export fata de contra-masurile intreprinse, la nivel national sau multilateral, de alte tari. Acordul prevede ca acele produse care beneficiaza de subventiile din „zona verde” fiind in conformitate deplina cu dispozitiile prevazute, vor fi neactionabile atit in scopul actiunilor compensatorii, cit si a contestarilor la OMC prin invocarea procedurilor de reglementare a diferendelor.
In Acordul privind Agricultura a fost inclus un articol, conform careia Membrii OMC sunt obligati sa continue procesul de reformare a comertului produselor agricole care a inceput in anul 2000. In prezent, negocierile in acest domeniu se afla in faza a doua. In aceasta faza intrunirile sunt in mare masura neoficiale. Programul de lucru determinat in martie 2001 prevede orarul petrecerii celor sase intruniri neoficiale. Prima faza a fost formata din tarile care prezinta propunerile ce contin pozitiile lor initiale pentru procesul de negocieri. La faza a doua, in tema discutiilor sunt incluse mai multe detalii tehnice, necesare membrilor de a ajunge la un consens in privinta modificarii regulilor si angajamentelor in domeniul agriculturii.
Principalul subiect in domeniul agriculturii, discutat in cadrul a IV-a Conferintei Ministeriale a OMC, a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului. Tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata, reducerea, in vederea eliminarii, tuturor formelor de subventionare a exportului, reducerea substantiala a sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul.
Unele tari in curs de dezvoltare si tarile cel mai putin dezvoltate au cerut schimbarea proiectului care sa le permita mai multe scutiri de la diferite discipline ale comertului agricol si sa includa eliminarea tarifelor maximale (rata foarte inalta a tarifelor le import), cresterea tarifara (rata mai inalta la produsele prelucrate decit cea aplicata la materia prima) si obstacolele netarifare.