6. Acordul privind Subventiile si Masurile Compensatorii (SMC).

Acordul privind Subventiile si Masurile Compensatorii abordeaza doua subiecte separate, insa strins legate intre ele: a) disciplinele multilaterale care reglementeaza acordarea subventiilor; b) aplicarea masurilor compensatorii in scopul compensarii daunelor cauzate de importurile subventionate.
In general, prevederile Acordului SMC se aplica produselor industriale, iar cele ale Acordului privind Agricultura la produsele agricole. Se considera ca o industrie a primit o subventie ca urmare a: transferului direct de la guvern de fonduri sau garantii guvernamentale ale platilor imprumuturilor; furnizarii de bunuri sau servicii sau achizitionarii de bunuri de catre guvern; s.a. (Acordul SMC, art.1).
Guvernele acorda subventiile in scopul folosirii lor pentru promovarea dezvoltarii de noi industrii, pentru a le incuraja investitiile si infiintarea de intreprinderi in zonele defavorizate, pentru imbunatatirea infrastructurii, etc.
Scopul Acordului nu este sa restringa nejustificat dreptul guvernelor de a acorda subventii, ci de a le interzice sau de a le descuraja in utilizarea subventiilor care au efecte defavorabile asupra comertului altor tari. In acest scop, el imparte subventiile in:

a) Subventii interzise (subventiile rosii) -; ele includ subventiile la export. In trecut regula care interzicea folosirea subventiilor la export pentru produsele industriale s-a aplicat numai tarilor dezvoltate. Acordul extinde aceasta regula si la tarile in curs de dezvoltare care beneficiaza de o perioada de tranzitie de opt ani, in decursul careia trebuie sa-si alinieze practicile in materie de subventionare , in conformitate cu aceasta regula. Pe parcursul acestei perioade, tarile in curs de dezvoltare nu pot mari nivelul subventiilor la export.
Prin art. 3 al Acordului se interzic doua categorii de subventii:
- subventiile subordonate utilizarii cu preferinta a produselor nationale fata de produsele importate;
- subventiile la export , adica subventiile care sunt subordonate rezultatelor la export.
Aceste doua categorii de subventii sunt interzise deoarece afecteaza comertul si prin aceasta, cauzeaza „efecte nefavorabile” intereselor comerciale ale altor tari.

b) Subventiile permise - toate subventiile care nu sunt interzise sunt permise. Acordul SMC imparte subventiile permise in doua categorii:

- Subventiile actionabile (galbene) - majoritatea subventiilor fac parte din categoria celor „actionabile”. Ele nu sunt interzise, desi pot fi contestate printr-o reglementare multilaterala a diferendelor sau prin actiuni compensatorii, in cazul daca afecteaza in mod nefavorabil interesele altor Membri (ex: aduc daune unei ramuri nationale de productie de pe teritoriul membrilor afectati; cauzeaza un prejudiciu grav; etc).

- Subventiile neactionabile (verzi) - de regula, din aceasta categorie fac parte subventiile acordate de guvern intreprinderilor mici si mijlocii identificate pe baza marimii lor sau a numarului de angajati. Aici se mai includ si subventiile pentru activitatile de cercetare la nivelul intreprinderilor, daca anumite conditii sunt indeplinite; pentru asistarea dezvoltari industriale a regiunilor defavorizate; pentru promovarea adaptarii instalatiilor existente la noi cerinte de mediu ambiant, cu conditia ca ea sa fie punctuala si sa fie limitata la 20% din costurile adaptarii. Tarile importatoare nu pot percepe taxe compensatorii pentru produsele ce beneficiaza de subventii neactionabile.
Acordul SMC stabileste reguli si proceduri detaliate pe care autoritatile competente trebuie sa le respecte pe parcursul investigatiei si la calcularea nivelului taxei compensatorii ce poate fi perceputa (Acordul SMC, art.4,7,9).